RĂTĂCIRE

Nu mai gândeam...

Două trunchiuri de pom căutându-se

undeva alături...în trecut.

Între noi nu se încurca niciun cuvânt,

nici timpul, nici moartea.

Când erai lângă mine, tăcerea cea grea

aducea ploile rătăcite, udându-ne trupurile

grele ca vântul sub ape,

dar scuturam cu privirea nisipul acela ploios,

și lăsam soarelui brațele noastre verzi, deschise spre viață.

Nu mai gândeam...

Amintirile mă-ngrădiseră prea devreme.