În omul statuie

Liniște în sufletul
ce încă plânge;
lacrimi uscate sub pleoape
pleoapele celui ce tace
binecuvântând cerul și-adâncul
din trupul de piatră.
Și doar răsăritul și apusul
mai smulg câte o privire..
privire de pasăre,
privire de apă,
privire de stea,
privire de floare,
privire de timp și de spațiu
în ochii celui care pleacă..
ai omului statuie.